Acum câțiva ani, comunistul filorus, Vlad Levente Viski, provoca deliberat, un scandal public, de Sfânta Parascheva, pentru a demonstra „homofobia„ și „primitivismul” ieșenilor! De ce revenim acum? Fiindcă același activist, atacă ințiativa legislativă, „Copilărie fără pornografie”, depusă la Parlament, numind-o „o replică a legii «propagandei homosexuale» din Rusia lui Putin, care nu încearcă decât să lovească în libertatea de exprimare, în libertatea presei și în democrație”. Sfântă ipocrizie!

Omul pesediștilor acuză inițiatorii de „putinism”, fiindcă aceștia nu și-ar dori ca domnul Viski să interfereze cu educația copiilor noștri!
Iată, mai jos, textul, pe care i l-am dedicat acum câțiva ani, domnului Vlad levente Viski: „Un activist gay, Vlad Levente Viski, mare susţinător al PSD-ului, a venit acum câțiva ani, de Sfînta Parascheva, la Iaşi, şi-a căutat un partener, cu care s-a sărutat indecent în public, cu scopul clar de a trezi indignarea pelerinilor pentru a se victimiza ulterior ca un minoritar discriminat!
Cred că activiştii LGBT, care militează, în mod constant, pentru căsătoriile homosexuale, încearcă, în mod deliberat, să provoace scandal public, pentru a se victimiza şi a demonstra că poporul român este retrograd şi homofob! A-ţi săruta partenerul, pe terasa unui bloc, în văzul mulţimii pelerinilor, printre care foarte mulţi copii, adunaţi de Sfânta Parascheva, este un act de provocare premeditată de natură a ne face pe noi ceilalţi, heterosexualii, să ne ruşinăm de normalitatea noastră! De remarcat, în afară de lipsa totală de decenţă, fiindcă nu aveau decât să-şi consume „marea iubire” în intimitate, atitudinea agresivă şi provocatoare, faţă de autorităţi a activistului LGBT, care, în opinia noastră, nici nu-şi onorează organizaţia şi nici nu-şi serveşte cauza!
„Să ştiţi că eu lucrez la o organizaţie care apără persoanele LGBT, aşa că mare grijă ce spuneţi, că avem şi noi avocaţi. Să vedeţi când vom organiza paradă gay la Iaşi cum va trebui să veniţi să ne apăraţi.”
„V-a dat primăria aprobare pentru aşa ceva?” „Nu încă, dar mai vorbim în cinci ani”, răspund eu.
„Sunt curios”, spune jandarmul, „voi vă naşteţi aşa sau învăţaţi pe parcurs…?”

