Cerere intervenţie pentru dizolvarea PSD şi ALDE

Către,

Tribunalul Bucureşti, Secţia a-V-a Civilă, Dosar 3721/3/2018,

Bulevardul Unirii nr.37, sectorul 3, cod postal 030823

Domnule Preşedinte,

Subscrisa „FORȚA MOLDOVA”, partid politic înființat prin Sentința Civilă nr. 11 bis/01.02.2016, declarată definitivă și irevocabilă pe data de 08.03.2016, cu sediul în Iași, str. Socola, nr. 2A, bl. H1, et. 8, ap. 34, reprezentată prin Traian Neculaie Rânja, președinte interimar, domiciliat în Iași, Şoseaua Sărărie, nr. 56, legitimat cu CI, seria MZ, nr. 626610 și identificat cu CNP 1521119227802, in contradictoriu cu pârâţii:

1. Partidul Social Democrat (PSD) cu sediul central în București, Șoseaua Kiseleff nr. 10, sector 1,

2. Partidul Alianța Liberalilor și Democraților (ALDE) cu sediul central în Soseaua Pavel Dimitrievici Kiseleff, Nr. 57, Sector 1, Bucureşti,

Formulez in temeiul Art.61–62 .C proc. Civ, Art.64-65 C. proc. Civ; Art. 66 alin.(1)-(2) C. proc. civ.; Art. 148-151 C. proc. civ.; Art. 192 C. proc. civ.; Art. 194-195 C. proc. civ., formulăm următoarea:

CERERE DE INTERVENȚIE PRINCIPALĂ

În dosarul 3721/3/2018, dintre Chicoş Irina-reclamant şi Partidul Social Democrat (PSD) şi Partidul Alianța Liberalilor și Democraților (ALDE)

prin care solicităm instanţei, ca prin hotărârea ce o va pronunţa să dispună dizolvarea formaţiunilor politice PSD si ALDE.

Consideraţii privind admisibilitatea: Formularea cererii în faţa primei instanţe. Potrivit art. 62 alin. (2) NCPC, cererea de intervenţie voluntară principală poate fi făcută numai în faţa primei instanţe, înainte de închiderea dezbaterilor în fond.

Definiţia şi natura juridică. în ceea ce priveşte definiţia prescrisă de cod, intervenţia este principala când intervenientul pretinde pentru sine, în tot sau în parte, dreptul dedus judecăţii sau un drept strâns legat de acesta.

Partidul Forţa Moldova are aceeaşi revendicare ca şi reclamantul: dizolvarea formaţiunilor politice PSD şi ALDE, pentru însănătoşirea vieţii politice româneşti şi realizarea unei reforme profunde a clasei politice.

În fapt

  1. Cele două partide şi-au abandonat Programul electoral, cu care au câştigat alegerile, care s-a dovedit o însăilare incredibilă de minciuni transformate în promisiuni neonorate; În plus, prin schimbarea a două guverne, fiecare cu alt program de guvernare, în decurs de numai un an, au produs instabilitate politică şi haos legislativ cu repercursiuni grave asupra situaţiei politice şi economice a României, pe plan intern şi internaţional.

In privinţa Programului de guvernare 2017-2020, asumat de guvernul PSD, pe baza căruia au fost câştigate alegerile parlamentare din iarna anului 2016, se poate observa cu uşurinţă ca nici una din promisiunile majore asumate nu au fost duse la îndeplinire de Guvernul Partidului Social Democrat, dimpotrivă, in cursul anului 2017 au fost elaborate si adoptate o multitudine de legi si ordonanţe îndreptate împotriva statului de drept si a intereselor poporului român.

Conform ultimei evaluări PSD, programul de guvernare s-a respectat la virgulă și s-a realizat 100%, iar toate promisiunile ar trebui sa se regăsească si in buzunarul cetăţeanului român. Afirmaţia că premierul Mihai Tudose a realizat 100% din angajamentele asumate, nu are susţinere in realitate.

In fapt însă, parada din evaluarea PSD este menita sa acopere situaţia reală. Efectul creşterilor salariale este anulat de o inflaţie galopantă,un leu slăbit ajuns aproape la minime istorice, majorări la alimente, facturi de utilităţi, combustibili si rate la bănci.

De asemeni, au fost uitate o serie de masuri care au făcut parte din programul de guvernare iar nerealizarea lor a condus la schimbarea lui Sorin Grindeanu, acuzat de incompetenta, cu Mihai Tudose, dar cu o garnitura executiva rămasă aproape neschimbată prin păstrarea a nu mai puțin de 15 miniştri neperformanţi, din echipa anterioara, deşi acuzaţiile de incompetenţă nu priveau numai premierul ci întregul Cabinet Grindeanu.

PSD e lovit de amnezie în prezent și când vine vorba de alte câteva masuri anunţate de reprezentanţii puterii: Codul Economic al României și Legea prevenţiei. Primul, ar fi trebuit sa includă toate prevederile ce vizează domeniul economic si trebuia sa fie trimis Parlamentului in septembrie, după o ampla dezbatere cu patronatele, sindicatele, ONG-urile si autorităţile publice locale. Nu s-a întâmplat acest lucru. Legea prevenţiei, prezentată drept un ajutor pe care statul îl dă firmelor, trebuia sa fie adoptata pana pe 1 octombrie 2017. Încă se afla în procedura parlamentară de avizare in comisii, iar majoritatea PSD-ALDE nu se grăbeşte sa accelereze calendarul de adoptare.

Între timp din programul de guvernare au dispărut treptat sau au fost trecute discret sub tăcere alte angajamente. Nimeni nu mai vorbeşte acum de TVA-ul zero pentru locuinţe, iar promisiunea zero impozit pentru salariile sub 2000 de lei a fost uitată.

In schimb, au apărut peste noapte, noi masuri fiscale de care PSD nu a suflat niciun cuvant in campania electorala, dictate de lipsa de soluţii pentru a aduce bani in plus la bugetul de stat sau local, cum ar fi mărirea impozitelor locale de vreo şase ori!

Pe 8 noiembrie 2017, Guvernul Tudose a adoptat o OUG care prevede modificări substanţiale la Codul fiscal. Cunoscute în media românească sub termenul „revoluție fiscala”, prevederile au fost criticate de patronate, sindicate și Preşedintele Klaus Iohannis. Actul normativ prevede, printre altele, scăderea contribuțiilor sociale ca procent și transferul acestora de la angajator la angajat, scăderea impozitului pe venit de la 16% la 10%, impunerea unei taxe de solidaritate pentru angajatori de 2,5% și modificarea modului de stabilire a CAS si a CASS pentru persoanele fizice care realizează venituri din activități independente.

Deşi Guvernul a dat asigurări că salariile se vor mări, în realitate, aceste modificări vor anula creşterile de 25% pe care le-a decis Parlamentul prin Legea salarizării unitare din 1 iulie 2017. De asemenea, Asociaţia pentru Pensiile Administrate Privat din România a atras atenția ca „decizia se traduce in pensii private mai mici cu cel puţin 20% pentru viitorii pensionari și potenţial mai scăzut de finanţare a afacerilor româneşti prin intermediul pieţei de capital.

Fondul Suveran de Investiţii, cu 10 miliarde de euro la dispoziţie și companiile necesare să susţină un asemenea efort, a rămas doar o altă promisiune neonorată pe o coală de hârtie. Mai mult Guvernele PSD-ALDE au redus investiţiile, la un nivel insignifiant şi au fost abandonate toate marile proiecte de infrastructură: autostrăzi, Spitale Regionale de Urgenţă.

De exemplu, cele două proiecte importante de investiţii ale Iaşului şi Moldovei şi anume Autostrada A8, Ungheni-Iaşi-Tg. Mureş şi Spitalul Regional de Urgenţă, care aveau asigurate finanţare europeană, au fost practic abandonate deşi, pe baza promisiunilor de realizare, PSD a câştigat foarte multe voturi, în Moldova!

Absorbţia fondurilor europene, care trebuiau să atingă suma de 20,7 miliarde euro în 2017 este la cel mai redus nivel posibil, ceea ce afectează şi mai mult activitatea de investiţii şi aşa redusă.

Tot de la capitolul investiţii, cei din conducerea PSD au tăiat, la rectificarea bugetară din septembrie 2017, 10 miliarde de lei din aceasta zona, sumă esențială însă pentru a putea acoperi majorările de pensii, salarii și ajutoare sociale.

                   2. Cele două partide urmăresc un singur scop: subordonarea politică a Justiţiei şi stoparea luptei anti- corupţie; în acest scop au elaborat OUG 13, retrasă sub presiunea străzii şi pachetul de legi , elaborat de „Comisia Iordache”, care, practic, legalizează corupţia demnitarilor;

Deşi prevederile art. 2 din Legea nr. 90/2001 privind organizarea si funcţionarea Guvernului României si a ministerului stipulează că “Pot fi membri ai Guvernului persoanele care au numai cetăţenia romana si domiciliul in ţară, se bucură de exerciţiul drepturilor electorale, nu au suferit condamnări penale si nu se gasesc in unul dintre cazurile de incompatibilitate prevăzute la art. 4 alin. (1). “,cele doua formațiuni politice tolerează să fie conduse de oameni cu condamnări penale și cu dosare penale, care de fapt, conduc din umbră nişte guverne marionetă cum au fost Guvernele Grindeanu şi Tudose şi cum este Guvernul Dăncilă şi acționează împotriva statului de drept.

În ianuarie 2017, la doua săptămâni după investirea guvernului PSD-ALDE, condus de Sorin Grindeanu, au început în România proteste de strada fata de intenţiile guvernului de graţiere si de modificare a Codului Penal.

In următoarele zile protestele au escaladat, luând amploare in toata Romania şi în diaspora, peste 600.000 de manifestanţi au protestat in toata ţara, mai ales după ce Ministrul de Justiţie, Florin Iordache, a anunţat in media, în apropierea orei 24:00 din noaptea de 31 ianuarie, publicarea de către guvern in Monitorul Oficial a OUG 13/2017 privind graţierea unor fapte si modificarea Codului Penal pentru dezincriminarea abuzului în serviciu.

Era evident, pentru toată lumea că primul beneficiar al acestei Ordonanţe de Urgenta a Guvernului, era nimeni altul decât preşedintele PSD Liviu Dragnea, care încerca astfel să scape de urmările propriilor fapte penale. Devenea clar că în realitate scopul guvernării PSD, era să modifice legile, împotriva voinţei majorităţii cetăţenilor, contrar intereselor statului si de a-i apăra pe cei care au săvârşit fapte penale.

Ulterior, liderii PSD şi ALDE urmăriţi pentru acte de corupţie sau deja condamnaţi pentru asemenea fapte, au introdus in vocabularul politic, precum si in spaţiul public, sintagma „Statul paralel”, prin care ei susţin că ar fi discreditaţi si discriminaţi de către o reţea alcătuită din alţi oameni politici, din procurori, judecători, jurnalişti şi ofiţeri de informaţii.Aşa-numitul „stat paralel” este noul inamic al liderilor PSD şi ALDE. In opinia lor, nişte „forte oculte” vor sa influenţeze, prin diverse mijloace, deciziile politice şi juridice astfel că în calitate de reprezentanţi ai statului ei acuză statul că s-a dedublat şi i-a transformat in victime, chiar atunci când respectivii exercitau puterea. Astfel, mai mulţi parlamentari PSD si lideri ai partidului s-au dus in fata sediului DNA, ca sa-l susţină pe Liviu Dragnea, chemat pentru a i se comunica acuzarea intr-un nou dosar de fraudă devenind un grup de presiune asupra Justiţiei. Ei afirmau ca acesta este victima unei puteri nevăzute, deşi el dispune, in văzul tuturor, de o putere concretă aproape nemăsurată.

Pe aceeaşi, Comitetul Executiv Naţional al PSD, întrunit la Băile Herculane, a adoptat, cu unanimitate de voturi, o rezoluţie prin care susţin ca există un ”stat paralel si ilegitim”, care încearcă sa preia controlul asupra puterii, legitim constituite prin alegeri libere şi corecte şi pe care Preşedintele României Klaus Iohannis l-ar tolera şi chiar patrona. Partidul Social Democrat, care controlează toate pârghiile de decizie din stat, şi-a anunţat intenţia de a organiza mitinguri împotriva „statului paralel”, pentru a apăra România…nicidecum pe Liviu Dragnea.

Liderii PSD susţin existenţa mai multor ”vulnerabilităţi” ale statului de drept, care sunt speculate de „Statului Paralel şi Ilegitim” pentru a-şi impune controlul asupra puterii politice si judecătoreşti, ” pentru a-i intimida, şantaja şi/sau a-i înlătura pe decidenţii politici care susţin sau promovează modificările legislative menite să readucă puterile statului în matca lor constituţională, în acord cu principiile democratice şi cu drepturile şi libertăţile fundamentale ale omului”, folosindu-se de resurse publice ale statului.

Daca aşa stau lucrurile, nu putem sa nu ne gândim cine are pe mana bugetul României? Răspunsul la aceasta întrebare este destul de evident: Guvernul României administrează bugetul naţional. La fel de evident este si cine controlează în acest moment Guvernul si anume PSD si Liviu Dragnea.

In aceasta situaţie, daca „statul paralel” există, atunci el nu poate fi format decât din PSD si cei care îl conduc, in frunte cu Liviu Dragnea, un om cu o avere colosala pe care nu va reuşi niciodată sa o justifice, iar acest „stat paralel” sau mai degrabă mafiot al PSD nu face decât sa lucreze împotriva intereselor cetăţenilor români, prin încălcarea legilor statului cât şi ale statutului intern al partidului, pentru interesele personale ale unor lideri, al căror singur scop este propria îmbogăţire.

Toate acestea indică dezinteres şi lipsa grava de responsabilitate a PSD faţă de interesele României, singurul interes de care aceasta formaţiune politica dă dovadă fiind acela de a-si îmbogăţi liderii si de a lde rezolva problemele penale, preşedintele PSD, Liviu Dragnea, fiind cercetat penal în mai multe dosare.

                   3. Cele două partide partide urmăresc o agendă ascunsă, pe plan internaţional şi anume stoparea parcursului pro-occidental al României şi retragerea ţării din structurile euro-atlantice, NATO şi UE şi orientarea spre structurile euro-asiatice, conduse de Rusia lui Putin; De aceea cele două partide au ales să ignore toate avertismentele transmise de Uniunea Europeană, prin Raportul MCV sau Recomandările Comisiei de la Veneţia, sau ale NATO şi Departamentului de Stat al USA, avertismente care arătau preocuparea crescândă a partenerilor noştri externi, privind derapajele coaliţiei PSD-ALDE, de la principiile statului de drept.

Cităm din Raportul MCV din noiembrie 2017

Cu toate acestea, în ciuda angajamentului asumat de Guvern de a încerca finalizarea MCV cât mai curând posibil, progresele referitoare la abordarea recomandărilor MCV din ianuarie 2017 au fost afectate de situația politică. Într-o perioadă de nouă luni de la raportul din ianuarie 2017, în România s-au succedat două guverne, în timp ce tensiunile crescânde dintre puterile statului (Parlament, Guvern și sistemul judiciar) au îngreunat tot mai mult cooperarea dintre acestea.

În plus, progresele și rezultatele bune pe care instituțiile judiciare au continuat să le înregistreze în lupta împotriva corupției au fost în mare parte puse sub semnul întrebării de evenimente precum adoptarea în ianuarie 2017 de către Guvernul anterior a unei ordonanțe de urgență a Guvernului vizând dezincriminarea anumitor infracțiuni de corupție, cum ar fi abuzul în serviciu, și a unei propuneri de act normativ vizând grațierea. Aceste măsuri au fost contestate prin proteste pe scară largă în întreaga țară. Deși ordonanța de urgență a fost abrogată de Guvern și, de asemenea, de Parlament, în urma acestor evenimente au rămas îndoieli în spațiul public.

Cităm din Comunicatul Departamentului de Stat al USA, din noiembrie 2017

„Statele Unite constată, cu îngrijorare, că Parlamentul României are în vedere modificări legislative care ar putea submina lupta împotriva corupţiei si ar putea slabi independenţa judiciară în România. Aceasta legislaţie, propusă iniţial de Ministerul Justiţiei, ameninţă progresul pe care România l-a făcut în ultimii ani de a construi instituţii judiciare puternice, protejate de intervenţia politică. Îndemnăm Parlamentul României să respingă propunerile care slăbesc statul de drept şi pun în pericol lupta împotriva corupţiei”, se arată in comunicatul Departamentului de Stat american, transmis de Heather Nauert, purtător de cuvânt al instituţiei.

Comunicatul, pe un ton neobişnuit de dur, arată exasperarea celui mai important partener strategic al României faţă de ipocrizia majorităţii parlamentare PSD-ALDE, care afişează, în public, o atitudine pro-occidentală dar urmăreşte o agendă ascunsă şi a ignorat, cu aroganţă, toate avertismentele transmise pe căi diplomatice uzuale (prin intermediul ambasadorului Hans Klemm şi Secretarului de Stat Rex Tillerson) şi transmite, în esenţă, următorul mesaj: Legile Justiţiei nu trebuie modificate de oameni corupţi, cu probleme penale, într-un Parlament condus de Liviu Dragnea şi Călin Popescu Tăriceanu, care au, chiar ei, grave probleme în justiţie şi care pentru a-şi salva libertatea dinamitează statul de drept şi acţionează împotriva intereselor naţionale ale României.

În acest sens scrisoarea Primului-Ministru al României, Viorica Dăncilă, din 21 martie 2018, prin care i se cer explicaţii, în termeni imperativi, ultimativi şi în afara uzanţelor diplomatice, Preşedintelui Comisiei Europene, Jean Claude-Juncker, asupra unui document transmis prin 2012, prin care Comisia îşi exprima anumite îngrijorări, privind procesul democratic din România, pare o adevărată declaraţie de război! Doamna Dăncilă afirmă, nici mai mult nici mai puţin, decât că ori documentul nu este autentic, deşi poartă antetul Comisiei Europene, ori că această instituţie îşi permite „să aducă ingerinţe în funcționarea justiției și separația puterilor în stat”. 

Cităm din document:
Este esențial pentru colaborarea noastră instituțională și pentru consolidarea funcționării justiției în România să lămurim dacă documentul atribuit Comisiei Europene este unul autentic, asumat instituțional, și dacă este singurul document de acest fel, de natură să aducă ingerințe în funcționarea justiției și separația puterilor în stat.

Îmi exprim convingerea că în scurt timp, prin implicarea dumneavoastră directă, vom avea posibilitatea să înțelegem rațiunile, motivele și criteriile care au stat la baza întocmirii de către reprezentanții Comisiei Europene a acestei liste nominale, modalitatea în care informațiile solicitate și obținute de către instituția europeană au contribuit la analizarea și, mai ales, la evaluarea progreselor înregistrate de România în cadrul Mecanismului de Cooperare și Verificare.
Consider că se impun clarificări urgente, domnule președinte Juncker, cu atât mai mult cu cât, la solicitarea mea, ministrul Justiției, domnul Tudor Toader, m-a informat că transmiterea unor astfel de cerințe imperative autorităților române de către Comisia Europeană a constituit o practică repetată.

Coaliţia PSD-ALDE pare să nu înţeleagă că prin aderarea la NATO şi Uniunea Europeană, care sunt nişte cluburi selecte, România şi-a luat o serie de angajamente, care prevalează asupra legislaţiei naţionale iar în schimbul securităţii şi prosperităţii, asigurate de apartenenţa noastră la structurile euro-atlantice a acceptat chiar să cedeze o parte din suveranitatea naţională. Ignorarea avertismentelor partenerilor noştri privind derapajele de la democraţie, de către coaliţia PSD-ALDE poate duce la eliminarea noastră structurile euro-atlantice, cu consecinţe dezastruoase asupra viitorului naţiunii române.

Prin aceasta cele două partide acţionează împotriva intereselor strategice ale României şi se comportă ca două partide anti-naţionale!

În drept

Considerăm că activitatea celor două partide, PSD şi ALDE, a devenit ilicită, realizarea scopului politic este urmărită prin mijloace ilicite iar, de fapt, cele două partide urmăresc alt scop decât cel care rezultă din statutul şi programul politic ale acestora adică modificarea legislaţiei pentru salvarea infractorilor politici, în detrimentul intereselor naţionale ale României.

De aceea, Partidul Forţa Moldova solicită Tribunalului Bucureşti dizolvarea, pe cale judecătorească, a celor două partide, pe baza articolului 46, alin. (b), (c) şi (d) din LEGEA Nr. 14 din 9 ianuarie 2003 -Legea partidelor politice, Republicată.

ART. 46

(1) Un partid politic se dizolvă pe cale judecătorească în următoarele condiţii:

a) când se constată încălcarea prevederilor art. 30 alin. (7) şi ale art. 40 alin. (2) şi (4) din Constituţia României, republicată, de către Curtea Constituţională, precum şi ale art. 3 alin. (3) şi (4) din prezenta lege;

b) când scopul sau activitatea partidului politic a devenit ilicită ori contrară ordinii publice;

c) când realizarea scopului partidului politic este urmărită prin mijloace ilicite sau contrare ordinii publice;

d) când partidul urmăreşte alt scop decât cel care rezultă din statutul şi programul politic ale acestuia;

21 martie 2018

Președinte interimar al Partidului „FORȚA MOLDOVA”

Traian Neculaie Rânja

NOTA: Anexăm acțiunii noastre următoarele documente:

  1. Programul cu care PSD a câştigat alegerile, PROGRAM ECONOMIC AL PSD (partea II-a), devenit Program de Guvernare;

  2. OUG 13/2017 pentru modificarea si completarea Legii nr. 286/2009 privind Codul penal si a Legii nr. 135/2010 privind Codul de procedura penala. Ordonanta de urgenta nr. 13/2017 ;

  3. RAPORT AL COMISIEI CĂTRE PARLAMENTUL EUROPEAN ȘI CONSILIU privind progresele înregistrate în România în cadrul Mecanismului de cooperare și de verificare

  4. SCRISOAREA DOAMNEI VIORICA VASILICA DĂNCILĂ, ADRESATĂ DOMNULUI JEAN CLAUDE JUNCKER

  5. Dovada plăţii taxei de timbru de 20 lei

  6. Sentinţa civilă nr. 11 bis/01.02.2016, privind înregistrarea partidului Forţa Moldova

    Adresă pentru corespondență: Traian Rânja, Iași, Șoseaua Sărărie, nr. 56;

    Telefoane: 0720 780XXX -Traian Rânja;

                          0745520XXX -Cristian Cernescu;

    Mail: fortamoldova@gmail.com.

Citeşte şi: http://www.fortamoldova.ro/traian-ranja/comunicat-de-presa-partidul-forta-moldova-va-cere-justitiei-romane-dizolvarea-partidelor-infractionale-si-antinationale-psd

Posted in Demersuri legislative.

One Comment

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile necesare sunt marcate *