bnw

Gânduri aspre

Gânduri aspre (I)

1. Locuitorii există , dar societățile par să se destrame. Paradoxal am putea spune, coerența socială este sabotata constant de chiar narațiunea cooperatista, de chiar îndemnurile colectivist-asistentialiste, de chiar patosul comunitarist și voluntariat și de chiar formidabilul progres tehnologic.

2. Orice încercare de masificare cu forța , prin discurs ideologizant și politici publice toxice, orice idee de vulgarizare prin impunere a spiritului comunitar – altfel, tradițional și liber consimțit – , eșuează inevitabil în baricadare individuală și, deci, în disoluție societala. Retragere în spatele baricadei personale ca reacție la apelul ideologic, corect politic, la solidaritate și cooperare forțată, contra naturii. Dacă nu ar fi tragic , ar putea fi chiar comic…

3. Democratizarea (?) accesului la opinie, prin social media, a permis ca pe aceeași simeza virtuală , la aceeași tribună , să stea alaturi imbecilul și geniul, eruditul și analfabetul. Democratizarea disprețului.

4. Întreaga mizanscena este justificată și propusă de inginerii experimentului deconstructivist identitar prin magia internetului care, în ciuda unor de netăgăduit fapte bune, a îngăduit indistinct accesul la informații altădată rezervate experților , academicienior, savanților – adică, preponderent celor care apreciau și înțelegeau și, eventual, adaugau valoare. Acum, însă, prin acces facil la opere și informații cu o inestimabilă valoare istorică , științifică , filozofică , religioasă , artistică , literară , valoarea de întrebuințare a acestora scade, vai, în fiecare zi.

5. Când toate acestea, prin insfacare și manipulare excesivă , brutală și indiferentă, prin consumerism, vor eșua inevitabil în banal, atunci nu vor mai valora absolut nimic. Ce nu are preț , nu are valoare. Preț fizic, intelectual, financiar, emoțional. Când misterul și sudoarea și inspirația trudei întru creație a omului atins de geniu și de Dumnezeu se vor fi redus doar la exercițiul trufaș al dispoziției imediate a altora, și se vor fi transformat în bunuri de larg consum, la îndemâna analfabetului funcțional și structural, a incultului, a nihilistului, a suficientului, totul se va fi sfârșit. Atunci vom rămâne doar niște indivizi disparati, exilați în neputință, satisfăcuți până la lehamite de prea plinul informației și al senzațiilor servite instantaneu și virtual, devenite tocmai de aceea irelevante.

6. Irelevanță și lehamite, deconstrucție societala și exil individual, prin abuz de relevanță și abuz de spirit comunitar și abuz tehnologic.

7. Un nou fel de comunism…

Posted in Daniel Uncu.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile necesare sunt marcate *