82052389_2770165576339683_9213935474014420992_n

Bulaii și doctrina despre Neprihănita Zămislire

bulai-captura-fotoAm trecut de la exprimări de tip blasfemie (Sfânta Fecioară Maria ca „mamă-surogat”, apud Iulian Bulai), la unele strigătoare la cer scrise de tot felul de oligofreni (vezi prezentarea Sfintei Fecioare Maria ca ” simplă femeie violată”, apud Mirel Viorel Axinte). Citind postarea acestuia din urmă, parcă și văd figura lombroziană a torționarului Vișinescu în tinerețile sale de picol criminal la masa ocupației sovietice. Îl văd plin de stupoare și ură, scremându-se să înțeleagă ceea ce discută preoții întemnițați. Aceștia încerca să îi explice monstrului dogma Neprihănitei Zămisliri. Adică faptul că Nașterea Sfintei Maria Fecioară ca prunc este una fără prihană, supusă miracolului divin, așa cum, mai târziu, maternitatea divină, binecuvântatul rod al pântecelor ei (Nașterea Mîntuitorului) o plasează ca făptură deosebită în iconomia divină. Ea nu este o simplă femeie, luată cu forța de pe stradă, violată, pusă să nască un prunc împotriva voinței ei, așa cum se arată în postarea de mai jos, nici „mamă-surogat” cum crede Bulai. Sfânta Maria Fecioară este Maica lui Dumnezeu. Pe scurt, simplist spus, nu e o femeie oarecare, nici când a apărut ea pe lume, nici când l-a născut pe Mântuitor.
Reacțiile viscerale ale unora pe această temă sunt pe măsura beznei lor sufletești. Au toată ura și veninul demonicului.

Doctrina despre Neprihănita Zămislire (Immaculata Conceptio Beatae Virginis Mariae) are la bază o dogmă a Sfintei Biserici Catolice proclamată în 1854 de Papa Pius al IX-lea. De asemenea, ulterior, Nașterea Mântuitorului, Domnul Nostru Isus Cristos, din Sfânta Fecioara Maria este la rândul ei una eliberată de păcatul originar. Credința Imaculatei Concepții exista deja în rândul Părinților Bisericii în secolului al patrulea. Dar Papa Pius al IX-lea a sintetizat-o cu argumente teologice în constituția apostolică „Ineffabilis Deus”. În acest document, Papa definește dogma Neprihănitei Zămisliri a Preasfintei Fecioare Maria. Documentul începe prin a explica concepția Bisericii Universale potrivit căreia, deși a prevăzut căderea deplorabilă a umanității că urmare a păcatului originar al lui Adam, care avea să atingă întreaga rasă umană, Dumnezeu în logica inefabilă a creației sale, s-a îndurat de omenire, acordându-i privilegiul mânuirii. Dogma Neprihănitei Zamisliri explică motivul suprem al acestui privilegiu: maternitatea divină. Dumnezeu a păstrat-o pură pe Sfănta Fecioară Maria, pe deplin ferită de impuritatile păcatului originar, pentru a deveni mai apoi Maica Dumnezeului Celui Întrupat. Astfel, omenirii i s-a oferit șansa la mântuire. Decretul papal argumentează teologic istoria acestei credințe în tradiția creștină, citând totodată rădăcinile sale ecumenice și bizantine ale Imaculatei Concepții. Declarația dogmatică se exprimă spre sfârșitul documentului: „Declarăm, pronunțăm și definim că doctrina care învață că Fericita Fecioară Maria, în prima clipă a Zămislirii sale, a fost, printr-un har special și prin privilegiul acordat de Dumnezeu Atotputernic, păstrată liberă de orice pată a păcatului originar. Această dogmă este revelată de Dumnezeu, fiind o șansă oferită omenirii prin meritele lui Isus – Hristos, Mântuitorul, născut din Sfânta Maria Fecioară. De aceea trebuie să fie crezută cu fermitate și în mod constant de către toți credincioșii》. Decretul a fost formulat pentru a spune că Neprihănita Zămislire a Sfintei Fecioarei Maria nu a fost atât de mult o necesitate logică, ci mai degrabă a fost un dar de la Dumnezeu. Cine greșește din neștiință, sau atacă această dogmă cu rea intenție, nu are decât o alternativă: ori pocăința, spovada, și iertarea, ori excomunicarea și anatema.

Ritualul excomunicarii prezentat succint în filmul „Thomas Becket” din 1964:

Posted in Bogdan Rădulescu.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile necesare sunt marcate *